E mereu Voia lui Dumnezeu sa fim vindecati? 1

Boala e trimisa de Dumnezeu?
E o intrebare care pe mine m-a framantat multa vreme.
Si asta din cauza ca unele pasaje din Cuvantul Lui Dumnezeu par sa sustina ca unele boli au origina divina: povestea lui Iov, tepusul in carnea lui Pavel, infirmitatea lui Timotei, si Trofim care fusese lasat bolnav undeva.

Pasajele astea sunt citate ca dovezi ca Dumnezeu nu vrea sa vindece toate infirmitatile. Interpretarea in felul asta a determinat in multi crestini aceptarea sclaviei bolii, crezand ca Il glorifica pe Dumnezeu cu bolile lor.
Insa o evaluare mai specifica a pasajelor astora FATA IN FATA cu alte personaje biblice care trateaza vindecarea divina, e suficienta ptr a arata ca textele respective definesc boala nici ca pe o binecuvantare, nici ca vine de la Dumnezeu.
Biblia e clara cand defineste boala un lat, o legatura, un blestem (Luca 13:11-16) si nu o binecuvantare de la Dumnezeu (Ioan 10:10, Iacov 1:16-17)

Suferinta lui Iov a fost dorita de Dumnezeu?
Una din cauzele care ne impiedica sa castigam complet o vindecare isi are locul in interpretarea gresita a episodului cu Iov. Chestiunea se pune asa: "Daca Dumnezeu a vrut ca un om drept, ca Iov, sa fie lovit de boala, atunci si eu, cu boala mea, sunt un caz tipic Iov". Suferind de o boala din cauze dumnezeiesti, necunoscute noua. Dar daca asta ar fi interpretarea corecta a pasajelor cartii lui Iov, atunci ne-am gasi fata in fata cu un mare contrast visavis de ceea ce spune Cuvantul Lui Dumnezeu cu privire la vindecare.

Cine era adevaratul autor al suferintelor lui Iov?
In primul rand, e de stiut ca Iov e cartea cea mai veche cronologic vorbind, din Biblie, intr-o perioada in care omul nu se afla inca sub "acoperisul" niciunui legamant, inainte de a fi fost pronuntat Vechiul legamant al lui Dumnezeu cu oamenii, prin Moise.
El era un om drept, se temea de Dumnezeu si fugea de rau (cap 1:1), si dintr-o data necazurile se abat peste casa lui, si peste tot corpul i-au aparut bube, rani. Cu toate acestea Iov nu a pacatuit (Iov 1:13-19-22; 2:7-10).
Tot ceea ce i se intamplase nu era consecinta vreunui pacat ascuns al lui Iov, cum afirmau prietenii lui, ci era rodul a ceva ce avusese loc in cer, intre Dumnezeu si satana, despre care Iov si prietenii lui erau complet nestiutori.
Iov 1:6-12 ne descopera misterul si ne aduce la cunostinta faptul ca satana era acuzatorul lui Iov, si fusese el si nu Dumnezeu, cel care il lovise pe Iov cu toate nenorocirile (Iov 2:7).
Toate suferintele si incercarile la care fusese supus Iov au fost dorite si arhitectate de satana cu scopul sa il provoace si sa il faca s apacatuiasca si sa il indeparteze de Dumnezeu (2:5-6)

IOV cunostea in parte.
La inceputul suferintelor lui, nestiind despre activitatea lui satana peste el, s-a exprimat asa: "Eternul a dat si Eternul a luat. Binecuvantata fie numele Eternului" (Iov 1:21), fraza care este folosita in situatiile adverse ptr a afirma ca anumite circumstante sunt dorite sau trimise de Dumnezeu, subminand si ignorand realitatea a ceea ce se intampla in lumea spirituala.
Ceea ce Iov ar fi vrut sa spuna era ca "Fie ce-o fi, eu raman credincios lui Dumnezeu".
Altfel cum s-ar impaca pasajul asta cu cel din Iacov 1:17: "orice ni se da bun si orice dar desavarsit este de sus, coborandu-se de la Tatal luminilor, in care nu este schimbare, nici umbra de mutare" sau 3:11: "Oare din aceeasi gura a izvorului tasneste si apa dulce si apa amara?"
Gandind ca raul poate sa vina si de la Dumnezeu, se realizeaza exact jocul satanei!
Se numeste travestire, prefacatorie: sa ne faca sa credem ca e Dumnezeu cel care trimite si raul, si binele, iar el nu are nici o legatura, asa ca de ce sa ne luam de el si sa ne lupatm cu el?
Dar Cuvantul zice clar: "... lupta noastra nu e impotriva carnii si a sangelui, ci impotriva capeteniilor, domniilor, impotriva stapanitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor rautatii care sunt in locurile ceresti." (Efes 6:12) iar in vs. 11 sa ne imbracam "cu toata armura lui Dumnezeu, ca sa puteti sta impotriva uneltirilor diavolului"
De la cruce incoace NOUA ni se porunceste sa ne impotrivim diavolului, iar el va fugi de la noi (Iacov 4:7), NU ni se spune sa ne rugam, sa imploram pe Dumnezeu si El il va goni ptr noi.
NOUA ni se spune sa poruncim muntelui sa se arunce in mare, nu sa ne jelim despre munte la toti, printre care si la Dumnezeu, ca poate poate s-o indura sa il mute El ptr noi!

Afirmand ca boala e trimisa de Dumnezeu cu scopul de a ne purifica, negam lucrarea lui Isus de la cruce! "...El a luat neputintele noastre si a purtat bolile noastre"

Cartea Iov a fost scrisa sa intelegem ce mare privilegiu avem sa ne fi nascut si sa traim intr-o asemenea epoca, sub Noul Legamant, in care avem promisiunea ca suntem "mai mult decat invingatori, prin Acela care ne-a iubit, si s-a dat pe Sine Insusi ptr noi", si sa ne fie pusa la dispozitie toata autoritatea sa busim la pamant si sa-i frigem coada lu' sarsaila!
De-am realiza cat de mic este el, si cat de mare este Dumnezeu in noi!!

Un lucru e sigur: ca in lucrarea distrugatoare a dusmanului (boli si adversitati, cu privire la care PUTEM FACE CEVA, spre deosebire de persecutii- asta e altceva!!), credinta noastra poate face sa se manifeste Mana lui Dumnezeu in viata noastra ptr a duce la capat planul Lui complet ptr fiii Lui: "Dumnezeu a binecuvantat ultimii ani ai lui Iov mai mult decat cei dintai"

Despre tepusul lui Pavel data viitoare ;)